După această schimbare, România va intra oficial în fusul orar standard UTC+2. Timp de câteva luni am fost în ora de vară, când ceasurile au fost mișcate cu o oră înainte pentru a folosi mai multă lumină naturală seara. Totodată, această modificare urmează la puțin peste o lună de la echinocțiul de toamnă din 2026, care va avea loc pe 23 septembrie.
Este important de știut că durata anotimpurilor diferă, deoarece Pământul se rotește în jurul Soarelui pe o orbită eliptică. De exemplu, toamna durează în emisfera nordică în jur de 89,8 zile. În plus, schimbarea orei impactează organismul, care funcționează după un ritm natural numit ritm circadian, reglat în special de lumina solară.
Adaptarea la ora de iarnă poate crea un disconfort temporar. Mulți oameni pot resimți oboseală crescută, dificultăți de concentrare și modificări ale ciclului de somn. Zilele mai scurte și lumina redusă pot afecta starea de spirit și nivelul de energie, mai ales în primele zile după schimbare.
Grupa de vârstă cea mai afectată este reprezentată de copiii mici și persoanele în vârstă, care se pot lupta mai mult cu noul program. Nerespectarea unui ritm constant de somn după modificarea orei poate crește riscul de accidente, inclusiv în trafic, din cauza lipsei de atenție.
Pentru a trece mai ușor peste trecerea la ora de iarnă, specialiștii recomandă o adaptare graduală. Este bine să se ajusteze ora de culcare și de trezire cu 15-20 de minute în fiecare zi, cu câteva zile înainte de schimbarea oficială. De asemenea, un program regulat de somn și evitarea somnului prelungit în timpul zilei ajută organismul să se obișnuiască.
Expunerea la lumină naturală și activitatea fizică zilnică sunt esențiale în această perioadă. Reducerea timpului petrecut în fața ecranelor înainte de culcare, precum și evitarea cofeinei și a alcoolului, pot sprijini un somn mai odihnitor. Aceste obiceiuri ajută la restabilirea unui ritm sănătos.
